Site-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
”Clarificare publică în problematica pensiilor de serviciu ale magistraților: ce arată expertiza și ce se spune public – două lucruri diferite
Afirmațiile cuprinse într-un articol de presă publicat astăzi, 19 ianuarie 2026, sunt neconforme cu concluziile expertizei și creează o percepție eronată asupra efectelor juridice ale noii reglementări, impunând următoarele clarificări publice.
Expertiza nu ‘denaturează’ și nu ‘umflă’ pensia contributivă, ci analizează explicit efectele legii într-un scenariu maximal, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu își mai păstrează substanța juridică. Concluzia expertizei este clară și nu poate fi relativizată: chiar și în ipoteza – nerealizată în practică – a unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu ramâne inferioară pensiei contributive”, a transmis ÎCCJ printr-un comunicat de presă.
Mai mult, pentru a demonta manipularea, instituția a realizat și o simulare în ipoteza unei majorări cu 50% a veniturilor magistraților:
Astfel, în ipoteza majorării chiar cu 100% a veniturilor, pentru judecătorii curților de apel ar semnifica o reducere de 1.772 lei a cuantumului pensiei de serviciu, în timp ce pentru cei de la instanța supremă reducerea ar fi de 1.223 lei în raport cu contributivitatea.
”Această constatare are o semnificație juridică precisă. Pensia de serviciu nu este doar diminuată sau ajustată, ci devine inaplicabilă în mod sistematic, întrucât nu mai este niciodată favorabilă beneficiarului. În aceste condiții, ea este anulată în mod efectiv, prin pierderea oricărei funcții economice și juridice.
Prin urmare, nu ne aflăm în fața unei simple reforme sau a unei reașezări a mecanismelor de calcul, ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibile cu ideea menținerii sale ca instituție juridică distinctă. Faptul că această concluzie rezultă chiar dintr-un scenariu extrem, ipotetic și favorabil, întărește caracterul său definitiv”, subliniază sursa citată.
Totodată, ÎCCJ atrage atenția că ”prezentarea acestor efecte ca fiind inexistente sau neglijabile reprezintă o distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare. Din perspectivă juridică, atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în textul legii”.
Explicațiile unui expert contabil
„Expertiza trimisă de ICCJ la CCR a plecat de la estimări pe variante evolutive, inclusiv estimarea creșterii de 100% a indemnizațiilor magistraților – ceea ce este puțin probabil.
Constatarea rămâne validă în ceea ce privește faptul că, prin calcul, pensia de serviciu plafonată la 70% din salariul net (astfel cum este prevăzut în proiectul de lege) este mai mică în cuantum decât cea contributivă pentru persoane care au avut prelevate aceleași contribuții. Simularea arată că în acest moment persoanele care intră în carieră vor avea anulat orice beneficiu al pensiei de serviciu la finalul carierei.
Varianta 1 de calcul a expertizei reprezintă aplicarea modelului matematic pe datele actuale, care sunt date certe, aplicate la prevederile legale ale legii pensiilor generale si cele din legea atacată. Această variantă 1 pornește de la faptul că nici salariul mediu brut pe economie, nici cele ale magistraților nu suferă modificări. În aceste condiții, calculul relevă, de asemenea, o diferență negativă a pensiei de serviciu. Replicând modelul la orice dinamică de creștere proporțională atât a indemnizațiilor magistraților, cât și a salariului mediu brut pe economie (varianta 1 având cea mai mare probabilitate), concluzia rămâne validă.
În ceea ce privește afirmațiile din presă, ele sunt bazate pe o abordare selectivă: ele critică ipotezele de lucru ale celorlalte variante (2 și 3), dar omit să prezinte faptul că modelul matematic de calcul pe datele la zi, dacă s-ar replica în simetrie, va conduce la aceeași concluzie. De aceea, prima variantă a unei expertize operează pe staus quo (adică pe situația existentă), iar celelalte operează doar cu ipoteze.
Mai mult: varianta 1 a expertizei ia în calcul creșterea indemnizațiilor ca urmare a promovării în carieră, ea operând cu valoarea actuală a indemnizațiilor și cu valoarea actuală a salariului mediu brut pe economie.
De aceea, concluzia tehnico-științifică a expertizei este clară – și anume: pensia de serviciu ar urma să fie mai mică la finalul carierei decât cea a celorlalți contribuabili la contribuții egale”.
Născută în comuna Izverna, județul Mehedinți, Domnica Trop a crescut într-o familie modestă, de țărani, unde muzica populară făcea parte din viața de zi cu zi. Primele cântece le-a deprins în copilărie, pe dealurile satului, în timp ce păștea animalele, transformând munca zilnică într-o formă timpurie de expresie artistică.
Talentul său a fost remarcat rapid în comunitate, fiind invitată să cânte la concursuri, festivaluri și la evenimente tradiționale, unde se remarca prin capacitatea de a improviza versuri și de a adapta cântecul „după om”, așa cum cere obiceiul locului. Debutul scenic a avut loc la vârsta de 19 ani, însă consacrarea a venit mai târziu, odată cu primele apariții în Capitală, când avea 27 de ani.
Un moment decisiv în cariera sa s-a produs în anul 1973, când, la 35 de ani, a fost descoperită de învățătorul Vasile Căpăstraru, care a prezentat-o unor mari nume ale folclorului românesc, Maria Ciobanu și Ion Dolănescu, aflați într-un turneu în zona Mehedințiului. Impresionat de autenticitatea vocii sale, Ion Dolănescu a invitat-o la București, pentru înregistrări radio, unde Domnica Trop a intrat în atenția realizatoarei Marioara Murărescu, care a adus-o ulterior pe micul ecran.
Cariera impresionantă a artisteiRepertoriul artistei a fost unul vast și profund ancorat în tradiția arhaică, incluzând cântece vechi, păstrate nealterate, multe dintre ele fiind preluate de interpreți cunoscuți. Potrivit profesorului Eleodor Popescu, chiar și apreciata interpretă Angelica Stoican s-a inspirat, la începuturile sale, din creațiile autentice ale Domnicăi Trop, specifice zonei de confluență dintre județele Mehedinți și Caraș-Severin.
Prin stilul său distinct, influențat de specificul zonei muntoase, Domnica Trop a oferit un melos aparte, diferit de formulele consacrate ale folclorului românesc, cucerind publicul prin sinceritate și forță expresivă.
Recunoașterea oficială a valorii sale a venit în noiembrie 2013, când Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial i-a acordat titlul de „Tezaur Uman Viu”, distincție rezervată celor care păstrează și transmit patrimoniul cultural autentic al României.
Mai mult, din anul 2011, în județul Gorj se desfășoară un festival național de muzică populară care îi poartă numele, un omagiu adus contribuției sale remarcabile la păstrarea identității muzicale tradiționale.
Dispariția Domnicăi Trop marchează sfârșitul unei epoci, însă cântecele sale vor continua să dăinuie, ca mărturie a unui folclor curat, transmis din generație în generație.
"Din primele cercetări, se pare că un bărbat în vârstă de 62 de ani, din municipiul Orăștie, care conducea un autoturism pe DN7, din direcția Orăștie-Deva, ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers, pătrunzând pe sensul opus de circulație, unde a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus de un bărbat de 66 de ani, din localitatea Șibot, județul Alba. În urma impactului violent, a rezultat decesul conducătorului auto de 62 de ani, precum și al unei pasagere de 66 de ani, aflată în autoturismul condus de bărbatul din județul Alba. De asemenea, șoferul de 66 de ani a fost rănit și transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale", a informat sursa citată.În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii accidentului rutier.Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.
Aproximativ 200 de persoane s-au adunat pentru a-și exprima public frustrarea față de noile obligații fiscale, pe care spun că le resimt tot mai apăsător în viața de zi cu zi, conform surselor Realitatea PLUS.
Protest uriaș la primăria din CovasnaProtestul a fost inițiat și anunțat pe rețelele sociale de activistul local Péter Fazakas, fost consilier județean, care consideră că manifestația este rezultatul unei acumulări de decizii administrative percepute constant ca fiind defavorabile contribuabililor. Deși adunarea a fost una pașnică, discuțiile au fost pe alocuri tensionate, semn al presiunii resimțite de cetățeni.
Primarul municipiului, Antal Árpád, a coborât în mijlocul protestatarilor și a discutat cu aceștia timp de peste o oră. Dialogul a fost apreciat de o parte dintre participanți ca fiind un gest necesar, în timp ce alții au considerat că explicațiile oferite nu aduc soluții concrete pe termen scurt.
Rămâne de văzut dacă protestul acesta va rămâne un episod singular sau va marca începutul unei mișcări civice mai ample, într-un context economic în care presiunea fiscală este resimțită tot mai acut de cetățeni.
"În momentul ăsta nu vorbește nimeni. Nu putem sfida oamenii. Oamenii ne-au dat votul. Oamenii au așteptări de la PNL Suntem o forță politică de 150 de ani, care a făcut lucruri în această țară care, care a schimbat România în bine. Nu putem să abandonăm pentru că altfel scrie pe noi PNȚCD. Sincer, eu n-am intrat în politică acum 6 ani și jumătate ca să mă trezesc cu un partid care ajunge la o cifră. Eu vreau un partid care să aibă peste 20% și care să conteze în guvernare. Vreau să știu exact relația pe care o avem cu USR pentru că mi se pare că uneori colegi de-ai mei din conducerea PNL sunt mai apropiați de USR decât de propriul partid.
Vreau să știu de ce nu sunt consultați cei 12 peimari de municipii reședință de județ și primari de sectoare. De ce nu sunt consultate asociațiile asociative. Înteleg: România trebuie să scadă cheltuielile. România s-a întins mai mult decât i-a fost plapuma.
România are nevoie de măsuri dure, dar măsurile dure, uneori, pot fi ocolite sau pot fi compensate cu măsuri de investiții. Vreau să știu care e planul, strategia de investiții a României.
Vreau să știu, deși toată lumea aleargă după resurse, după metale rare, România are metale rare, are terenuri cu metale rareși cu toate astea nu exploatăm nimic. Nu exploatăm nici nichelul, nici aurul, nici argintul. Nu știu ce facem cu ele", a declarat europarlamentarul înaintea începerii ședinței PNL de la Vila Lac.
AgoraVox Italia