Site-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
Ceremonia de semnare va fi marcată de prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, António Costa. Mișcarea survine după ce majoritatea statelor membre ale UE, inclusiv România, au votat săptămâna trecută în favoarea semnării documentului.
Ce mize are acest acordul dintre UE și MercosurAcordul UE-Mercosur este cel mai important pact comercial al Uniunii Europene în materie de reducere a taxelor vamale, eliminând tarife de circa 4 miliarde de euro pentru exporturile europene.
Oficialii de la Bruxelles văd în acest pas o victorie geopolitică crucială în competiția cu China, dar și un răspuns la taxele vamale impuse Europei de către președintele american Donald Trump.
Țările Mercosur aplică în prezent taxe vamale ridicate de până la 35% pentru componente auto, 28% pentru produse lactate și 27% pentru vinuri, iar acordul promite deschiderea unor piețe importante pentru economia europeană.
Germania și Spania au susținut activ proiectul, considerându-l esențial pentru extinderea influenței economice a UE.
Temeri și opoziție în rândul fermierilorAcordul a generat însă opoziție puternică în mai multe state membre, în special în Franța, principalul producător agricol al Uniunii.
Guvernul de la Paris, alături de Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, a votat împotriva textului, invocând riscurile ca importurile de carne de vită, carne de pasăre și zahăr ieftine din America de Sud să submineze producătorii locali. Belgia s-a abținut de la vot.
Comisia Europeană susține că a introdus clauze de salvgardare și controale mai stricte la frontieră, care ar permite suspendarea importurilor fără taxe vamale în situațiile de piață tensionate.
Totuși, mulți reprezentanți ai fermierilor europeni consideră aceste măsuri insuficiente. În România, deși Guvernul a susținut semnarea acordului, organizațiile de fermieri și PSD și-au exprimat opoziția.
Ce urmeazăAcordul este împărțit în două părți: un Acord comercial interimar (ITA), aflat în competența exclusivă a Uniunii Europene, și un Acord de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), care acoperă și investițiile și cooperarea politică.
După semnarea de sâmbătă, documentele vor fi trimise luni Parlamentului European. Dezbaterea ar putea începe încă de la următoarea sesiune plenară de la Strasbourg, iar un vot este așteptat în lunile aprilie sau mai.
Dacă europarlamentarii aprobă acordul, acesta ar putea intra în vigoare imediat ce va fi ratificat de țările Mercosur, fără a mai fi necesară ratificarea de către parlamentele naționale ale statelor UE.
„Dacă toate etapele sunt parcurse la timp, acordul ar putea deveni efectiv până la sfârșitul acestui an”, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Acordul ar putea fi amânat cu până la doi ani, dacă va fi trimis la Curtea de Justiție a UEProcesul de aprobare a acordului comercial ar putea întâmpina un nou obstacol, în contextul în care Parlamentul European urmează să decidă dacă va trimite documentul la Curtea de Justiție a UE pentru un aviz juridic.
Propunerea a fost depusă în noiembrie de un grup de 145 de eurodeputați, care au cerut Curții să evalueze compatibilitatea acordului cu tratatele europene.
Dacă solicitarea va fi acceptată, plenul Parlamentului European va trebui să aștepte verdictul Curții, un proces care ar putea dura între 18 și 25 de luni, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Întârzierea ar putea schimba planul inițial al Comisiei, care intenționa ca acordul să fie votat și, eventual, pus în aplicare până la sfârșitul acestui an.
În acest context, mai multe state membre presează instituțiile europene să aplice provizoriu acordul, pentru a evita blocarea procesului.
Indiferent de decizie, Parlamentul European va trebui, în cele din urmă, să își dea acordul formal asupra textului. „Dacă Parlamentul votează împotriva, procesul de ratificare se oprește, iar în UE trebuie făcută o analiză politică”, a explicat un oficial al Comisiei Europene.
Anunțul privind această decizie a fost făcut public de Alina Gorghiu, care a explicat că instanța a recunoscut în mod explicit alienarea parentală drept formă de violență psihologică asupra copilului. Cazul nu implică agresiuni fizice, ci un abuz emoțional prelungit, manifestat prin îndepărtarea forțată a copilului de unul dintre părinți și menținerea acestuia într-un mediu considerat nociv.
În mesajul său, Alina Gorghiu a evidențiat caracterul unic al hotărârii, subliniind că este pentru prima dată când un ordin de protecție este emis exclusiv pentru violență psihologică, fără existența unor acte de violență fizică. „Pentru prima dată, justiția din România a emis un ordin de protecție pentru alienare parentală și violență psihologică asupra unui copil”, a scris Alina Gorghiu pe pagina sa de socializare.
Un copil separat de un părinte timp de șase ani și jumătateInformațiile prezentate public arată că minorul implicat în acest dosar a fost ținut departe de unul dintre părinți timp de șase ani și jumătate. Deși instanțele constataseră anterior existența alienării parentale, măsurile dispuse nu au fost aplicate eficient, iar copilul a continuat să trăiască într-un mediu considerat abuziv.
Alina Gorghiu a atras atenția asupra acestei vulnerabilități, explicând că, în ciuda hotărârilor anterioare, copilul a rămas expus riscului emoțional: „Deși alienarea parentală fusese constatată anterior, copilul a rămas expus”.
Instanța schimbă abordarea: protejarea copilului devine prioritarăDecizia instanței se bazează pe concluzia că menținerea copilului lângă părintele agresor produce traume mai severe decât o separare temporară dispusă în scop de protecție. Această constatare contrazice o practică îndelungată, în care judecătorii evitau separarea copilului de părintele abuziv, temându-se de consecințele emoționale.
Alina Gorghiu a explicat poziția instanței: „Menținerea copilului lângă agresor este mai traumatizantă decât separarea pentru protecție”.
Pe baza acestei concluzii, judecătorii au emis un ordin de protecție exclusiv pentru violență psihologică și socială, o măsură rar întâlnită până acum în România.
Violența psihologică, tratată ca formă reală de abuzHotărârea transmite un mesaj clar privind gravitatea violenței psihologice. Alina Gorghiu a subliniat că, în astfel de situații, copiii nu sunt simpli observatori ai conflictelor dintre adulți, ci victime directe ale abuzului emoțional. „Violența psihologică este violență reală. Copiii sunt victime directe, nu martori ai conflictelor dintre adulți. Statul trebuie să intervină la timp, nu după ce răul este făcut.”, a spus Gorghiu.
Ea a atras atenția că alienarea parentală reprezintă o realitate dureroasă pentru multe familii, nu un concept abstract.
Măsuri stricte împotriva părintelui agresorInstanța a dispus ca părintele agresor să păstreze distanța față de copil și să poarte o brățară electronică de monitorizare. Măsura a fost extinsă și asupra membrilor familiei acestuia, judecătorii reținând că aceștia au contribuit activ la procesul de alienare parentală.
În urma ordinului de protecție, copilul a fost plasat în siguranță, alături de părintele față de care fusese alienat.
Dani Mocanu vrea anularea condamnării. Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă
Printre manevrele încadrate ca agresive se numără întoarcerea prin frâna de mână, derapajele intenționate pentru rotirea mașinii, plecarea de pe loc cu patinarea excesivă a roților sau accelerările repetate care îi deranjează pe cei din jur. Pentru astfel de comportamente, polițiștii pot aplica amenzi din clasa a II‑a, între 810 și 1.012,5 lei , și suspendarea permisului pentru 30 de zile.
Amenzi uriașe pentru șoferii care se joacă cu frâna de mână pe zăpadăÎn Prahova, mai mulți șoferi au fost deja sancționați la început de an pentru drifturi pe zăpadă. Iar din 2024, poliția poate aplica sancțiuni și pe baza filmărilor făcute de alți participanți la trafic, nu doar în urma constatării directe. Această regulă se aplică exclusiv pentru manevre agresive, nu și pentru alte abateri rutiere.
Dacia este la un pas de a produce una dintre cele mai mari surprize din istoria motorsportului, dominând autoritar clasamentul general al Raliului Dakar 2026 cu doar două etape înainte de final. Proiectul Dacia Sandriders, aflat la debut, și-a demonstrat valoarea printr-o strategie ofensivă și o fiabilitate mecanică remarcabilă.
Echipajul format din Nasser Al Attiyah și Fabian Lurquin ocupă prima poziție după unsprezece probe speciale epuizante, în timp ce legendarul Sébastien Loeb completează performanța mărcii de la Mioveni, aflându-se pe locul al treilea la mai puțin de 19 minute de lider.
Această dublă prezență pe podium evidențiază succesul tehnologic al modelului Sandriders, un vehicul echipat cu un motor V6 de 360 CP și caroserie din fibră de carbon, capabil să facă față celor mai dure condiții din Arabia Saudită.
Tensiunea rămâne însă ridicată în tabăra româno-franceză, singurul rival care mai poate amenința victoria fiind echipa Ford Racing. Spaniolul Nani Roma a reușit să reducă ecartul față de Al Attiyah la doar 8 minute și 40 de secunde, transformând etapa a 12-a, între Al Henakiyah și Yanbu, într-o probă de foc pentru nervii și navigația liderilor. În paralel cu succesul la categoria auto, România punctează și la clasa Moto prin Emanuel Gyenes.
În ciuda unei accidentări suferite în debutul competiției, veteranul aflat la a 16-a participare ocupă un onorabil loc 4 la categoria Malle Moto, fiind aproape de a încheia o nouă cursă de anduranță extremă. Dacă ultimele două etape vor fi parcurse fără incidente tehnice majore, Dacia se pregătește să scrie o pagină de istorie, transformând un pariu ambițios într-un titlu mondial absolut.
Potrivit aceluiași index, scorul general al stării de bine a angajaților a ajuns la 70,3 puncte din 100, ceea ce plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii avertizează însă că acest nivel ascunde riscuri importante, în condițiile în care schimbările de leadership, volumul de muncă ridicat sau instabilitatea economică pot genera rapid dezechilibre majore în rândul salariaților.
Analiza arată că, în 2025, 41% dintre angajați au reușit să își mențină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, în timp ce 25% s-au aflat într-o zonă de risc psihologic și burnout. Doar 30% dintre respondenți au indicat o stare de mulțumire ridicată, definită prin relații sănătoase, autonomie, claritate și percepția de corectitudine în mediul profesional.
Principalele surse de epuizare identificate sunt volumul mare de muncă, indicat de 23,3% dintre angajați, presiunea constantă a termenelor limită, menționată de 19,6%, lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională, cu 16,4%, și absența feedbackului, cu 9,1%. În aproape toate segmentele analizate, șeful direct apare ca factor determinant al stării de bine, cu o pondere de 19,3%.
“Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață. Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile. Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională.
Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale. Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Pe fondul acestor date, autoritățile analizează introducerea unor obligații suplimentare pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale. Potrivit unui proiect, citat de tabu.ro, angajatorii vor fi obligați să își informeze salariații cu privire la riscurile de burnout și la metodele de prevenire a acestuia.
De asemenea, firmele cu peste 50 de salariați vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, care să includă o evaluare internă specifică și un mecanism intern confidențial și accesibil pentru sesizarea riscurilor și a situațiilor de suprasolicitare profesională. În mod opțional, prin contractul colectiv de muncă, angajatorii vor putea acorda anual un concediu plătit pentru refacere profesională și/sau vor putea suporta costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional pentru angajați.
Inițiativa legislativă urmărește să creeze un cadru normativ distinct pentru prevenirea epuizării profesionale, cunoscută sub termenul de „burnout”. Fenomenul este definit ca fiind în legătură directă cu stresul cronic la locul de muncă, în conformitate cu definiția Organizației Mondiale a Sănătății, în condițiile în care legislația muncii din România nu conține în prezent o reglementare explicită în acest domeniu.
... | 335 | 340 | 345 | 350 | 355 | 360 | 365 | 370 | 375 |...
AgoraVox Italia