AgoraVox ItaliaSite-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
Articoli
-
Bătaie pe apele teritoriale, în apropierea României. Două țări NATO au ajuns „la baionetă”
16 gennaio
Grecia și Turcia se află din nou pe poziții opuse, după ce Atena a anunțat intenția de a continua extinderea apelor sale teritoriale, inclusiv în Marea Egee, un demers care riscă să reactiveze una dintre cele mai sensibile dispute din regiune.
Planurile Atenei și reacția AnkareiMinistrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a declarat vineri că Grecia are în vedere extinderea apelor teritoriale, fără a exclude Marea Egee, în pofida amenințării de lungă durată formulate de Turcia, care a avertizat în repetate rânduri că un asemenea pas ar putea constitui motiv de război. Informația a fost relatată de Reuters, într-un context marcat de fragilitatea relațiilor dintre cele două state.
Rivalitate istorică în cadrul NATODeși sunt aliate în NATO, Grecia și Turcia au o istorie îndelungată de tensiuni și dispute. În ultimii ani, relațiile dintre cele două țări au cunoscut o relativă detensionare, însă dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește delimitarea platformei continentale din Marea Egee. Zona este considerată strategică nu doar din punct de vedere energetic, ci și în ceea ce privește survolurile și controlul spațiului aerian.
Extinderi deja realizate în alte regiuni maritimeAtena a făcut deja pași concreți în direcția extinderii apelor teritoriale în alte zone. Grecia a extins limita apelor sale în Marea Ionică de la șase la 12 mile marine, în baza unor acorduri încheiate cu Italia. De asemenea, a fost semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în estul Mediteranei. În schimb, Marea Egee a fost până acum evitată în acest proces, din cauza opoziției ferme exprimate de Ankara.
Amenințarea din 1995, încă valabilăDisputa are rădăcini vechi. În anul 1995, parlamentul Turciei a adoptat o rezoluție prin care a declarat „casus belli”, adică motiv de război, o eventuală extindere unilaterală de către Grecia a apelor teritoriale din Marea Egee dincolo de limita de șase mile marine. Poziția Ankarei este considerată de Atena o încălcare a dreptului maritim internațional.
Rusia atacă decizia NATO privind trimiterea de trupe în Groenlanda, denunțând o „retorică agresivă”:
Declarațiile ministrului grec de ExterneRăspunzând vineri unor întrebări adresate în parlamentul elen, Giorgos Gerapetritis a indicat că extinderea apelor teritoriale este un scenariu luat în calcul. „Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la șase mile marine”, a spus Gerapetritis. „Aşa cum a existat un acord cu Egiptul, aşa cum a existat un acord cu Italia, va exista şi o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a adăugat acesta, fără a preciza ce zone maritime ar putea fi vizate.
Lipsa unei reacții oficiale imediate din partea TurcieiMinisterul de Externe al Turciei nu a fost disponibil imediat pentru a comenta declarațiile oficialului grec, menționează Reuters, într-un moment în care subiectul revine în centrul atenției diplomatice regionale.
Parcuri marine și noi controverseÎn luna iulie, Grecia a făcut un nou pas care a amplificat nemulțumirile Ankarei, prezentând granițele a două parcuri marine planificate în Marea Ionică și Marea Egee. Potrivit hărților făcute publice de autoritățile elene, parcul din Marea Egee ar urma să acopere o suprafață de 9.500 de kilometri pătrați și să se extindă inițial în jurul insulelor sudice Ciclade, situate mai la sud de Turcia. Anunțul a generat obiecții din partea autorităților turce.
Linia roșie trasată de Atena în dialogul cu AnkaraPoziția oficială a Greciei rămâne una clar delimitată. Autoritățile de la Atena afirmă că singurul subiect pe care sunt dispuse să îl discute cu Turcia este delimitarea zonelor maritime, incluzând platforma continentală și zona economică exclusivă, fără a accepta negocieri pe alte teme conexe.
-
Anca Alexandrescu, mesaj de forță după protestul de la Universitate: „Puterea trebuie să fie în mâinile poporului. Românii vor să se termine odată cu îngenuncherea țării”
16 gennaioModeratoarea a criticat dur actuala putere, pe care o acuză că „pune pe primul loc Ucraina, Moldova și alte interese dictate de la Paris sau Bruxelles”, în detrimentul cetățenilor români. „Trebuie să punem pe primul loc țara noastră și oamenii ei. Avem copii care se culcă flămânzi și bătrâni care trăiesc în sărăcie”, a adăugat ea.
Anca Alexandrescu a acuzat și o parte a presei și a ONG-urilor că încearcă să „denigreze suveraniștii”, susținând că „puterea reală trebuie să fie în mâinile poporului”.
În acest context, ea a reamintit despre lovitura de stat, anularea alegerilor prezidențiale din 2024, care a „răpit dreptul de vot al românilor”.
Jurnalista a criticat și comportamentul Jandarmeriei la protest, acuzând „un tratament diferențiat” între participanții la manifestațiile suveraniste și altele organizate în trecut. „Suveraniștii sunt luați pe sus, li se pun cătușe, iar alții sunt mângâiați pe umeri”, a declarat ea, cerând explicații ministrului de Interne, Cătălin Predoiu.
Anca Alexandrescu, despre protestul de ieri: „A fost o experiență extraordinară, este un început promițător”„A fost o experiență extraordinară în stradă la protest. Deși a fost foarte frig, nu mă așteptam să vină atât de mulți oameni. Mă bucur, este un început promițător. Sper să fim și mai mulți la următorul protest. Mă întâlnesc în fiecare zi cu oamenii în diverse locuri și toți sunt nemulțumiți. Toți mă întreabă același lucru: când o să scăpăm de hoții ăștia sau cum scăpăm.
Un lucru este important: văd că încearcă unii să denigreze în continuare pe cei care au ieșit la protest. Au ieșit oameni de toate categoriile – și tineri, și în vârstă, și cu dizabilități, și oameni cu o condiție financiară mai bună, și alții cu o condiție financiară mai proastă. Au fost oameni care m-au rugat să îi transmit lui Bolojan să trăiască el din pensia de 1.580 de lei. Un singur lucru îi unește pe acești oameni: au suflet de români adevărați, își iubesc țara și vor să facă ceva pentru această țară. Vor să se termine odată cu îngenuncherea acestei țări, cu jefuirea țării de către unii care au fost la guvernare și sunt și în continuare, care pun pe primul loc Ucraina, Moldova și alte priorități, așa cum ne este dictat de la Paris sau de la Bruxelles.
Cu puțin timp în urmă citeam că începem să le refacem drumurile ucrainenilor. Păi noi nu am fost în stare să ne rezolvăm aici, în țară, problemele și acum începem să le rezolvăm celor din Ucraina și Moldova? Întotdeauna am fost deschisă la a ajuta, am empatizat cu cei care trec prin această dramă a războiului, dar noi trebuie să punem pe primul loc țara noastră și cetățenii români. După ce țara noastră este prosperă și după ce cetățenii români trăiesc decent – nici măcar să prospere, ci decent – atunci ne putem gândi să îi ajutăm și pe alții. În România sunt atât de mulți copii care se culcă flămânzi, bătrâni care au muncit o viață întreagă și nu se bucură de o bătrânețe liniștită, așa cum se întâmplă în toate țările civilizate ale Uniunii Europene.
Ne comparăm la taxe și impozite, dar nu ne comparăm la cât se alocă pentru sănătate, educație, pentru alte domenii esențiale, chiar și pentru zona socială. Se spune în România, într-un mod inadmisibil, că cei care – bineînțeles – o duc foarte bine vorbesc despre faptul că sunt asistați social. Nu. Este dreptul acelor oameni care o viață întreagă au muncit, au contribuit și acum trebuie să primească în schimb de la statul român ceea ce au contribuit ani de zile.
Aceștia sunt oamenii care au construit România de astăzi. Merită să primească în schimb cu vârf și îndesat. M-am convins cine sunt cei care ne acuză și care ne arată cu degetul: sunt cei care jignesc și care ne spun „Marș la Moscova!”. Faptul că ne dorim un trai mai bun pentru toți cetățenii României, faptul că ne dorim ca România să stea dreaptă, nu în genunchi, faptul că resursele României să fie folosite pentru popor, nu pentru cei din afara țării și să nu fie date străinilor – asta înseamnă că suntem „putiniști” și că ținem cu Rusia și că ne dorim să vină Putin? Nu! Suntem români, gândim românește și trăim românește și ne dorim ca acest lucru să se întâmple. Am văzut cine sunt cei care ne amenință, jignesc și ne fac în toate felurile: sunt cei care sunt mână în mână cu această putere, care sunt finanțatori ai ONG-urilor lui Soros, care au acaparat toată România, ci întreaga Europă și întreaga lume – a recunoscut-o chiar el.
Sunt cei care depind, și veniturile lor sunt mari datorită acestor oameni de la Bruxelles, de la Paris, datorită lui Soros. De asta țin cu dinții ca această putere pe care o au să nu treacă în mâinile poporului. Căci despre asta este vorba: puterea trebuie să fie în mâinile poporului.
Poporul este suveran, poporul este cel care trebuie să își aleagă conducătorii – lucru care nu se mai întâmplă, pentru că la noi, în 2024, în decembrie, s-a dat o lovitură de stat, iar dreptul de vot al românilor a fost luat. Lucrul acesta trebuie să înceteze și nu poate să înceteze decât după ce vor pleca de la putere acești uzurpatori, pentru că ei nu sunt o conducere legitimă a României.
Nicușor Dan se face că plouă, că s-au anulat alegerile; alegerile nu au fost în regulă în luna mai. De ce să încetăm să spunem lucrurile acestea doar pentru că ne amenință ei și doar pentru că ne spun că doar ei au dreptul la liberă exprimare? Ceea ce spunem noi este considerat „în afara textelor oficiale” sau „nu sunt narațiunile oficiale”, iar ceea ce spun ei este considerat corect? Cine este liberul arbitru în România? Cine decide ce este corect și ce nu este corect? Eu cred că singurul în măsură să facă lucrul acesta este poporul.
„Motociclistul este un sinecurist, cu consilii în administrație, are postul suspendat la stat, fost consilier al lui Burduja”Acest personaj motociclist nu este oricine. Luni am să mă ocup jurnalistic de acest personaj și am să arăt întregii lumi cine este, pentru că el este un sinecurist: este în consilii de administrație, are postul suspendat la stat, a fost consilier al domnului Sebastian Burduja și înțeleg că este în continuare colaborator. Este un personaj care a studiat în China, care a fost trimis de la Bruxelles în China pe bani frumoși, care a studiat limba rusă, vorbește și limba rusă. Deci iată cine ne spune nouă „Marș la Moscova”! Așa pot să le spun și eu „Marș la Kiev!”.
Noi avem aceleași drepturi ca și ceilalți. Cine este acest domn să hotărască faptul că noi, cei care nu gândim ca ei, trebuie să plecăm din țară? Avem aceleași drepturi și, pentru asta, trebuie să ni le apărăm, să ieșim în stradă, să arătăm adevărul în continuare – și asta vom face, și asta voi face în continuare, zi de zi, de dimineață până seara. De asta aseară, oamenii care au ieșit în stradă, peste 20.000 de oameni pe care i-am văzut acolo, asta au spus: „Vă mulțumim pentru ce faceți, pentru că fără voi nu am afla adevărul.” Pentru asta suntem în fiecare zi jigniți, amenințați, amendați, dar nu ne vom opri, pentru că poporul a înțeles. Cei care vor să înțeleagă, cei care sunt dependenți de această putere și ale căror venituri depind de ea, în continuare vor face același lucru.
„Dana Hering ne spunea că avem încă nouă ani de zile să ne obișnuim să-i spunem lui Nicușor Dan «Domnul Nicușor Dan, președintele României»”Am văzut astăzi o postare a lui Patrick André de Hillerin despre doamna Hering, o mare susținătoare a lui Nicușor Dan. Doamna respectivă ne spunea să ne intre bine în cap că trebuie să-i vorbim domnului Nicușor Dan cu „Domnul Nicușor Dan, președintele României” și că avem încă nouă ani de zile să ne obișnuim cu asta. Dar de unde știe doamna Hering că domnul Nicușor Dan o să fie zece ani președinte?
Este președintele care, după un timp atât de scurt – după numai șase luni de zile –, a intrat în dizgrația multora dintre cei care l-au votat deja. Nu ar mai trebui să tolerăm asta și nu mai trebuie să înghițim și să tăcem din gură. Trebuie să arătăm adevărul în continuare și să stăm drepți în continuare, așa cum am făcut și până acum, și să nu ne lăsăm intimidați de ceea ce fac aceste personaje. O să dovedesc că acest domn cu motoreta, Adrian Bazavan, o duce bine din banii de la stat – este un sinecurist. Domnul care ne explică cum trebuie să ne unim cu Moldova și cum trebuie să dăm funcții în statul român celor de peste Prut.
Ceea ce m-a deranjat a fost comportamentul jandarmeriei care, după cum ați văzut, l-a bătut pe umăr pe stimatul domn și i-a făcut semn să plece, și l-au apărat de ceilalți oameni furioși care au fost provocați și instigați de acest personaj, care nu s-a potolit.
După ce a fost trimis de acolo de jandarmi, s-a mutat pe partea cealaltă, pe bulevardul Magheru. După ce am rugat colegii să trimită întrebare la Jandarmerie și am atras atenția aseară asupra diferenței de tratament – căci suveraniștii sunt luați pe sus, li se pun cătușele –, domnul acesta a fost mângâiat pe umeri. Am înțeles că a primit o amendă de 1.000 de lei.
Întreb încă o dată, în primul rând pe Predoiu: de ce a trimis un număr disproporționat de mare de jandarmi la protestul suveranist, spre deosebire de protestul unde au vrut să pună mâna pe justiție? Și de ce suveraniștii sunt tratați diferit?
Vedeți cazul stegarului dac, care, pentru că și-a exprimat opinia, a fost ridicat. Ceea ce a făcut pentru a treia oară – pentru că a făcut și la Alba Iulia, și la Curtea de Apel – se numește instigare și provocare. Eu am crezut că toți cetățenii României sunt egali în fața legii. Se pare că nu.”, a declarat Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.
-
Tablouri din colecția lui Darius Vâlcov, inclusiv lucrări Picasso și Brauner, scoase la licitație de ANAF
16 gennaioColecția, formată în aproximativ un deceniu, include opere achiziționate atât din licitații românești, cât și de la renumite case internaționale. Între numele sonore se numără, pe lângă Pablo Picasso, Victor Brauner, Jean Cocteau și Nicolae Grigorescu, potrivit Artmark.
Conform legislației, ANAF nu poate vinde direct bunuri culturale, chiar dacă acestea fac parte dintr-o procedură de recuperare a unui prejudiciu, astfel că valorificarea se realizează printr-un operator cultural autorizat.
Licitația este publică, iar expoziția poate fi vizitată la Palatul Cesianu‑Racoviță din București.
În noiembrie anul trecut, Darius Vâlcov a fost eliberat din penitenciar, după ce un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a hotărât marţi că faptele pentru care fusese condamnat la șase ani de închisoare în Dosarul Tablourilor s-au prescris.
Condamnat definitiv în mai 2023, Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina și ministru al Finanțelor, fugise în Italia înainte de pronunțarea sentinței, fiind extrădat în România în august 2023 și încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Darius Vâlcov a scăpat de închisoare. Instanţa supremă a constatat prescrierea faptelor din Dosarul Tablourilor -
Omul de afaceri Nelu Iordache a fost eliberat, după ce o parte din pedeapsă s-a prescris
16 gennaioMagistrații de la Curtea de Apel București au admis o contestație în anulare depusă de omul de afaceri Nelu Iordache și a redus condamnarea primită în dosarul fraudei cu fonduri europene alocate pentru construcția autostrăzii Nădlac - Arad de la 11 ani și 9 luni la 5 ani și 10 luni închisoare.Iordache fusese condamnat de judecătoarele Curții de Apel București Daniela Panioglu și Adina-Adriana Radu. Ce dintâi a fost exclusă de 5 ori din magistratură, dar a câștigat la Înalta Curte și apoi s-a pensionat.
-
Franța și-ar putea retrage forțele armate din România din cauza votului pentru Mercosur. Avertisment de la vicepreședintele Parlamentului European
16 gennaioPotrivit unor avertismente lansate la nivel european, această poziționare a Bucureștiului a provocat nemulțumiri majore la Paris și a deschis discuții sensibile legate de relațiile strategice dintre cele două state, inclusiv în plan militar.
Avertisment lansat de la BruxellesVicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a atras atenția asupra efectelor pe care sprijinul acordat de România acestui tratat le-ar putea avea în plan geostrategic. În intervențiile sale publice, acesta a indicat faptul că Franța privește cu ostilitate decizia autorităților române, iar această stare de tensiune ar putea fi folosită ca instrument de presiune politică, inclusiv prin punerea sub semnul întrebării a prezenței militare franceze în România.
Semnale de nemulțumire din partea FranțeiVictor Negrescu a detaliat implicațiile poziției adoptate de București în dosarul Mercosur, subliniind impactul asupra relației cu Parisul. „Trebuie să le menționez. Franța, care are o prezență militară consistentă la noi în țară, este extrem de nemulțumită de poziția României și riscă să fie discutată inclusiv prezența militară la noi în țară”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European într-un interviu tv, făcând referire directă la consecințele acestei decizii.
Lovitură pentru Ursula von der Leyen. Marile magazine din Austria refuză carnea adusă din Mercosur
Tratatul UE-Mercosur și reacțiile internaționaleAcordul comercial UE-Mercosur, a cărui semnare este programată să aibă loc în Paraguay, sâmbătă, 17 ianuarie, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a generat tensiuni doar în interiorul Uniunii Europene. Potrivit lui Victor Negrescu, Statele Unite privesc cu rezervă acest demers, considerându-l o intruziune într-o zonă de influență strategică. „Și de cealaltă parte, Statele Unite privesc cu scepticism acest acord și privesc acest lucru ca un fel de intervenție într-o emisferă pe care o consideră a sa, așa cum este de asemenea menționat în strategia de securitate americană aprobată recent”, a explicat acesta.
Diviziuni între marile puteri europeneProcesul de adoptare a acordului UE-Mercosur, realizat prin mecanismul majorității calificate, a scos la iveală clivaje profunde între statele influente ale Uniunii Europene. Franța a încercat să introducă condiții stricte care să blocheze aplicarea provizorie a tratatului, însă Germania a reușit să înlăture aceste obstacole din cadrul negocierilor. În acest context, executivul european a confirmat deja posibilitatea implementării anticipate a acordului, invocând baza legală existentă.
Obstacole în Parlamentul EuropeanChiar și după semnarea oficială din Paraguay, parcursul tratatului rămâne complicat. În Parlamentul European se conturează o opoziție consistentă, formată dintr-o majoritate transpartinică, care intenționează să solicite un aviz din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Scopul acestui demers este verificarea conformității textului acordului cu tratatele fundamentale ale Uniunii, procedură care ar putea întârzia aplicarea documentului.
... | 315 | 320 | 325 | 330 | 335 | 340 | 345 | 350 | 355 |...
RSS 2.0