Stiri - stiri online, stiri TV, stiri video, stiri mobil | REALITATEA.NET

Articoli

• „Revoluția” din justiție își pierde suflul în drum spre Palatul Cotroceni. Doar 20 de magistrați vin la Nicușor Dan

  
  21 dicembre 2025

  „Referitor la discuția cu magistrații, au fost puțini care și-au exprimat intenția, undeva la 20 de oameni din cei aproape 1.000 care au semnat petiția. În mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe de influențare/intimidare. Apoi, mulți dintre cei care mi-au scris au vrut să ne întâlnim, dar nu pe 22 decembrie, pentru că există teama unor repercusiuni. Am ajuns la propuneri nepotrivite: să vină pe rând, să nu se intersecteze sau să fie preluați pentru a fi aduși în Cotroceni astfel încât să nu fie văzuți.

  Prin urmare, am decis ca mâine, la ora 10, vom face o discuție publică cu cei care vor, iar toate discuțiile private vor fi reprogramate. Dacă mâine se vor aduce acuzații, orice fel de acuzații care să vizeze pe cineva din sistem, vom avea o altă întâlnire cu cei acuzați. De asemenea, pentru că am văzut asta menționat, există opinia că actuala situație din justiție este un răspuns la abuzurile de acum 15 ani; oricine vrea să acuze o poate face public”, a declarat președintele Nicușor Dan.

• Ciprian Ciucu se duce la premierul Ilie Bolojan ca să ceară bani pentru Primăria Capitalei

  
  21 dicembre 2025

  Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a tras un semnal de alarmă sâmbătă cu privire la vulnerabilitățile majore ale bugetului Bucureștiului, pe care îl consideră deficitar atât din punct de vedere structural, cât și instituțional.

  Bugetul minim al Bucureștiului trebuie să fie de 8,5 miliarde de lei

  Edilul a subliniat că supraviețuirea financiară a orașului în anul viitor depinde de un buget minim de 8,5 miliarde de lei, sumă necesară doar pentru acoperirea datoriilor și asigurarea funcționării de bază.

  Defalcarea cheltuielilor evidențiază presiuni uriașe: 1,3 miliarde de lei sunt destinați subvenției pentru termoficare, 1,5 miliarde pentru transportul public, iar alte 1,5 miliarde sunt necesare pentru iluminat, funcționarea aparatului propriu și administrarea celor 19 spitale din subordine.

  Ciucu a explicat că echilibrarea bugetului pentru anul viitor este o misiune aproape imposibilă, având în vedere că aproximativ 8 miliarde de lei sunt absorbiți de cheltuielile de funcționare, lăsând mai puțin de un miliard pentru dezvoltare.

  Primăriile de sector beneficiază de resurse de trei ori mai mari pentru investiții decât primăria centrală

  Această disproporție este accentuată de faptul că primăriile de sector beneficiază de resurse de trei ori mai mari pentru investiții decât primăria centrală. În acest context, primarul a insistat pe necesitatea unor reforme profunde și pe implementarea graduală a referendumului inițiat de Nicușor Dan pentru a corecta aceste inegalități.

  Pentru a evita un blocaj financiar, Primăria Capitalei solicită sprijin guvernamental de urgență atât pentru finalul acestui an, cât și pentru începutul anului 2026, perioadă în care se va definitiva noua Lege a bugetului de stat.

  În acest sens, Ciprian Ciucu se va întâlni duminică cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a negocia soluții de finanțare care să permită achitarea datoriilor presante și continuarea serviciilor publice esențiale pentru bucureșteni.

• Cod roșu economic. România, campioana deficitului în Uniunea Europeană. Avertismentul dur al analiștilor

  
  21 dicembre 2025

  Analiza macroeconomică semnată de economistul social democrat Cristian Socol evidențiază un contrast major între îngrijorările legate de deficitul bugetar și investițiile publice care au impulsionat economia României. În 2024, țara a raportat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (9,3% din PIB conform ESA), însă această cifră a fost rezultatul unei activități intense în infrastructură, cu un număr record de kilometri de autostradă și modernizări în educație și sănătate. În paralel, creșterea medie de 40% a pensiilor este prezentată ca un act de echitate socială, în ciuda presiunii asupra bugetului.

  Expertul critică ipocrizia dezbaterilor care ignoră costurile geopolitice, precum sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova sau creșterea dobânzilor din cauza riscului regional. Deși corupția și evaziunea fiscală (estimată la 8-10% din PIB) rămân provocări majore, problema structurală este discrepanța dintre dorința unor servicii publice de nivel european și veniturile fiscale foarte scăzute, similare paradisurilor fiscale.

  Pentru finalul anului 2025, deficitul este raportat la 8,4% din PIB, o parte semnificativă fiind reprezentată de plata dobânzilor (3,1%), care reflectă povara împrumuturilor anterioare. Anul 2026 ar urma să marcheze o tranziție către "regula 666": un deficit efectiv de 6,2%, un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Această ajustare este însă îngrijorătoare, deoarece 60% din efort se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, fiind cea mai drastică astfel de măsură din Uniunea Europeană.

  Datoria guvernamentală urmează să depășească pragul de 60% din PIB în 2026, depășind criteriile de la Maastricht. Deși România este departe de nivelurile datoriei din Grecia sau Italia, ritmul de creștere este alert, iar necesarul de finanțare pentru 2025 a atins 258 miliarde de lei. Socol avertizează că, fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă reală împotriva evaziunii, România riscă să se confrunte cu o "oboseală fiscal-bugetară", făcând scăderea deficitului la 4-5% un proces extrem de dificil în anii următori.

• Niculor Dan intervine în Justiție. Amenințări pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în direct de la Palatul Cotroceni: „Dacă CSM nu acționează în interes public, atunci va pleca!”

  
  21 dicembre 2025

  „Sunt acuzații, nu fapte, și ne va lua mult timp să le dovedim, dar suntem într-o situație gravă cu privire la suspiciunea din sistemul judiciar. În ianuarie, imediat după sărbători, voi iniția un referendum la magistrați cu o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Dacă magistrații vor spune că, da, CSM acționează în interes public, vom discuta legislativ. Dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a declarat Nicușor Dan.

• Blocajul franco-german. Cine profită de pe urma tensiunilor dintre cele mai mari două economii ale Europei?

  
  21 dicembre 2025

  Summitul de la Bruxelles a marcat o schimbare istorică în dinamica puterii europene, evidențiind ascensiunea fulminantă a cancelarului german Friedrich Merz și izolarea politică a președintelui Emmanuel Macron. Principalul punct de fricțiune a fost inițiativa curajoasă a Berlinului de a folosi 210 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Deși Merz a încercat să obțină un consens rapid, demersul său s-a lovit de rezistența discretă, dar fermă a Parisului. În timp ce public Macron a păstrat tăcerea, în culise echipa sa a invocat obstacole legale și riscuri financiare majore, Franța fiind incapabilă să ofere garanții naționale din cauza datoriei publice sufocante.

  Această poziție a președintelui francez, care s-a aliniat în final taberei critice conduse de Italia și Belgia, este văzută de diplomații europeni drept o trădare a noului parteneriat propus de Berlin.

  Un oficial de rang înalt a descris situația drept o dovadă a slăbiciunii actuale a lui Macron, care, rămas fără spațiu de manevră, a fost forțat să se refugieze în spatele Giorgiei Meloni.

  Analiza acestui summit subliniază o inversare completă a rolurilor: după ani în care Parisul acuza indecizia Germaniei din epoca Scholz, acum Berlinul este cel care propune viziuni geopolitice clare, în timp ce Franța, măcinată de instabilitate politică și presiuni economice, a devenit actorul care temporizează și blochează procesele.

  Dezechilibrul a fost evident și în dosarul acordului comercial UE - Mercosur

  Dezechilibrul a fost evident și în dosarul acordului comercial UE – Mercosur. Merz a presat pentru semnarea imediată a tratatului, sugerând chiar un vot care ar fi lăsat Franța în minoritate, însă Macron a obținut o amânare simbolică de câteva săptămâni, tot cu sprijinul Italiei. Deși Franța a bifat o victorie tactică de scurtă durată, experții avertizează că influența sa la Bruxelles este în declin, Berlinul fiind acum perceput drept principalul motor de execuție, susținut de un program de investiții masive de un trilion de euro.

  În ciuda acestor tensiuni, summitul s-a încheiat cu un succes concret: un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul Uniunii. Deși oficialii de la Élysée au încercat să revendice meritul pentru stabilitatea financiară oferită Kievului, rezultatul final poartă amprenta presiunilor exercitate de Merz. Cancelarul german s-a declarat mulțumit de compromis, subliniind că activele rusești vor rămâne elementul central pentru rambursarea sumelor, menținând astfel presiunea asupra Moscovei și reconfirmând noul rol de lider asumat de Germania pe scena europeană.

... | 2950 | 2955 | 2960 | 2965 | 2970 | 2975 | 2980 | 2985 | 2990 |...