Site-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
Pentru a înțelege impactul real al acestor măsuri, este esențial ca noile reglementări să fie analizate nu doar teoretic, ci și din perspectivă practică. Avocata Laura Dicu a explicat care sunt cele mai importante schimbări și ce trebuie să aibă în vedere contribuabilii începând cu 1 ianuarie 2026.
Impozitul pe clădiri: valori mai mari și taxe suplimentare pentru proprietățile de mare valoareUna dintre cele mai vizibile modificări este legată de impozitul pe clădiri. Începând cu 2026, valoarea impozabilă a clădirilor va fi majorată atât în mediul urban, cât și în mediul rural. În același timp, dispar reducerile aplicate până acum locuințelor construite înainte de 1990, ceea ce va conduce la creșteri semnificative ale impozitelor anuale pentru un număr mare de proprietari.
O noutate importantă este introducerea unui impozit suplimentar pentru clădirile cu valoare mare. Imobilele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate cu un impozit de 0,9% aplicat asupra sumei care depășește acest prag.
Avocata Laura Dicu atrage atenția că aceste schimbări obligă proprietarii la o reevaluare atentă a patrimoniului imobiliar: „Majorarea impozitelor pe clădiri nu este o simplă ajustare procentuală. Pentru multe familii și investitori, aceste sume vor avea un impact real asupra bugetului anual și trebuie anticipate din timp.”
Impozitul pe terenuri: valori impozabile crescute și restrângerea facilitățilorȘi impozitul pe terenuri intravilane va fi afectat de noile reglementări. Toate terenurile intravilane vor avea valori impozabile mai mari, indiferent de categoria de folosință.
În același timp, legislația restrânge sfera facilităților fiscale acordate anterior. O parte dintre scutirile și reducerile de impozit de care beneficiau ONG-urile, persoanele cu handicap și anumite entități culturale vor fi eliminate. Rămân valabile doar scutirile pentru:
terenurile din domeniul public;terenurile aparținând cultelor religioase;terenurile unităților de învățământ și sanitare;terenurile aferente parcurilor industriale.Potrivit avocatei Laura Dicu, aceste modificări pot avea efecte colaterale importante: „Eliminarea unor facilități fiscale va pune presiune pe bugetele organizațiilor non-profit și ale altor entități vulnerabile. Este esențial ca acestea să își refacă proiecțiile financiare din timp.”
Impozitul auto: taxe noi pentru electrice și pentru mașinile de luxRegimul fiscal aplicabil autovehiculelor se modifică și el. Din 2026, mașinile electrice, care până acum beneficiau de scutiri, vor fi supuse unui impozit anual fix de 40 de lei.
În cazul autoturismelor cu o valoare de peste 375.000 de lei, se introduce un impozit suplimentar de 0,9% aplicat asupra sumei care depășește acest plafon. Această măsură vizează în special segmentul autovehiculelor de lux.
CASS pentru activități independente: bază de calcul mai marePentru persoanele care obțin venituri din activități independente — PFA, profesii liberale, freelanceri — baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) va fi extinsă. Concret, aceasta poate ajunge până la echivalentul a 72 de salarii minime brute pe an, ceea ce crește considerabil contribuția datorată în anumite situații.
Avocata Laura Dicu explică: „Pentru mulți profesioniști independenți, această modificare va însemna costuri mai mari. Fără o planificare fiscală atentă, impactul poate fi semnificativ.”
Capitalul social al SRL-urilor: praguri minime diferențiateRegulile privind capitalul social al societăților cu răspundere limitată se modifică și ele. Astfel:
SRL-urile cu o cifră de afaceri sub 400.000 lei vor trebui să aibă un capital social minim de 500 lei;firmele care depășesc acest prag vor avea obligația unui capital social minim de 5.000 lei.Măsura are rolul de a întări disciplina financiară, însă presupune și costuri suplimentare pentru antreprenorii aflați la început de drum.
Impozitul pe criptomonede: cotă unică de 16%
Câștigurile obținute din tranzacții cu criptomonede vor fi impozitate, începând cu 2026, cu o cotă de 16%. Noua regulă aliniază fiscalitatea criptomonedelor cu cea aplicată altor forme de venit din investiții.Pentru investitorii activi, această modificare face cu atât mai importantă evidența clară a tranzacțiilor și a câștigurilor realizate.
Veniturile din Airbnb și Booking: un singur mod de calculPentru persoanele care obțin venituri din închirierea locuințelor prin platforme precum Airbnb sau Booking, legea elimină atât sistemul real, cât și norma de venit. Din 2026, venitul net va fi calculat prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut anual. Deși măsura simplifică procedura, pentru unii proprietari poate duce la o sarcină fiscală mai mare decât în anii anteriori.
Impozitul minim pe cifra de afaceri și salariul minimImpozitul minim pe cifra de afaceri a fost înjumătățit în 2025, însă pentru 2026 o altă modificare importantă vizează salariul minim brut, care va crește la 4.325 lei. Această majorare va influența direct costurile cu forța de muncă, contribuțiile sociale și bugetele firmelor mici și mijlocii.
Modificările fiscale programate pentru 2026 nu sunt punctuale, ci structurale. Ele afectează simultan proprietatea, munca independentă, investițiile și activitatea firmelor. În lipsa unei informări corecte și a unei planificări din timp, impactul financiar poate fi semnificativ.
Avocata Laura Dicu subliniază importanța anticipării acestor schimbări:
„Anul 2026 va aduce obligații fiscale mai complexe. Cei care își analizează situația din timp și cer consultanță specializată vor avea un avantaj clar.” spune Laura Dicu.
”În pragul Sărbătorii Nașterii Domnului, simt nevoia profundă de a face un gest public de recunoștință, smerenie și adevăr, față de Dumnezeu și față de oamenii care m-au ținut drept, atunci când totul părea pierdut.
În 5 noiembrie 2015, în ziua în care Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, iar eu am demisionat din funcțiile de viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al afacerilor interne, am primit un mesaj care mi-a rămas în suflet pentru totdeauna.
Mesajul a venit de la Părintele Ignatie, starețul Mănăstirii „Sfinții Mihail și Gavril” din Galați.
În acea zi grea, părintele mi-a scris că știe că sunt nevinovat, că se roagă pentru mine și că are credința că Dumnezeu mă va ajuta să-mi dovedesc nevinovăția, pentru că știe că sunt un patriot credincios.
De atunci, de 10 ani, și astăzi, părintele Ignatie îmi trimite două rugăciuni pe zi – dimineața și seara. Prin UMPMV, aceste rugăciuni au devenit știri de suflet pentru militarii și polițiștii activi, în rezervă și în retragere, pentru oamenii care trăiesc după valorile: Dumnezeu Patrie Familie Onoare.
Astăzi pot spune cu liniște și demnitate: mi-am dovedit nevinovăția în justiție. Fapta nu există.
Am ales atunci să demisionez cu onoare din toate funcțiile publice, chiar dacă votul din Senat a fost în favoarea mea, pentru a proteja statul român și instituțiile sale.
Este esențial de spus un adevăr de context: execuția mea politică a avut loc imediat după revenirea dintr-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, desfășurată în a doua parte a lunii octombrie 2015, vizită în cadrul căreia, în calitate de ministru al afacerilor interne și viceprim-ministru pentru securitate națională, am semnat la Washington, împreună cu Procurorul General / ministrul justiției al SUA, Loretta Lynch, documentele tehnice finale privind ridicarea vizelor pentru cetățenii români (Visa Waiver).
În vara lui 2015, eram omul politic în care românii aveau cea mai mare încredere – peste 53%. Am devenit ținta unei execuții politice pentru că am refuzat să-mi trădez țara.
Am refuzat o cerere transmisă oficial la Palatul Victoria, în perioada în care eram prim-ministru interimar, de către un consilier al administrației americane, venit în mod oficial, care a vorbit explicit în numele vicepreședintelui de atunci, Joe Biden. Cererea viza relocarea în România a 3.000 de mujahedini și a unei părți din familiile lor, într-o fostă unitate militară.Am refuzat această solicitare, invocând riscul terorist major pentru România.
Ulterior, cei 3.000 de mujahedini au fost relocați în Albania.În septembrie 2022, Albania a întrerupt oficial relațiile diplomatice cu Iranul, după un atac cibernetic major atribuit statului iranian.Guvernul albanez a decis expulzarea personalului diplomatic iranian, acuzând o agresiune de stat.
Discuția a fost documentată, cu martori instituționali, inclusiv generalul Ilie Botoș, cu traducere asigurată de un ofițer al informațiilor militare. Martor îmi este și Dumnezeu.
Înainte de Crăciun, simt nevoia să exprim recunoștință:– față de familia mea: soția mea Sanda și copiii mei Ana Maria și Gabriel Marin;– față de prietenii mei adevărați, care au stat lângă mine știind că sunt nevinovat;– față de Dumnezeu, fără de care nu aș fi putut duce această cruce.
Nu scriu aceste rânduri pentru reproș, ci pentru adevăr, credință și mulțumire.
Mulțumesc, Părinte Ignatie!Mulțumesc, familie!Mulțumesc, prieteni adevărați!Îți mulțumesc, Ție, Doamne!”
Cu smerenie și onoare,Gabriel Oprea
„Așteptarea a luat sfârșit! Mâine, la ora 11.00, se va circula pe segmentul de autostradă dintre Focșani Nord și Adjud Nord”, a transmis șeful CNAIR.
Segmentul de autostradă dintre Focșani Nord și Adjud Nord va fi deschis traficului mâine, la ora 11.00, a anunțat șeful CNAIR, Cristian Pistol.
Tronsonul face parte din Autostrada A7 Moldovei și reprezintă un lot și jumătate din traseul Focșani – Bacău.
După deschidere, lungimea totală a Autostrăzii Moldovei dată în trafic va ajunge la 196 km, de la Ploiești (Dumbrava) până la Adjud Nord.
Prin conexiunea cu A3, șoferii vor putea parcurge aproximativ 240 km de autostradă până la București. Deschiderea va reduce drastic timpii de deplasare și va stimula economia regiunii Moldovei.
Restul de circa 125 km până la Pașcani ar urma să fie finalizat anul viitor, în trei etape. Lucrările la A7 au început în primăvara lui 2022, iar tronsonul Buzău – Adjud s-a încheiat în puțin peste doi ani și jumătate.
Proiectul, finanțat prin PNRR, trebuie finalizat până în august 2026, cu stadiu avansat spre Bacău și Pașcani.
În mod tradițional, această perioadă era transformată într-o vacanță prelungită, însă Guvernul a anunțat că în 2026 nu va exista nicio zi suplimentară liberă între 2 ianuarie și Bobotează. Surse susțin că premierul Ilie Bolojan s-a opus categoric introducerii unei astfel de punți.
Sfârșitul unei practici vechi în administrația publicăDecizia marchează ruperea unei tradiții administrative care funcționa de ani buni. Ziua de 5 ianuarie, care ar fi legat primele două zile ale Anului Nou (1 și 2 ianuarie) de Bobotează (6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), nu va mai fi declarată liberă.
Cu alte cuvinte, angajații din sectorul public vor fi chemați la muncă, iar începutul de an nu va mai avea forma unei minivacanțe compacte, așa cum s-a întâmplat în numeroase rânduri în trecut.
Câți muncitori străini vor sosi în România în 2026. Ministerul Muncii a pregătit actul oficial
Context tensionat între Guvern și bugetariHotărârea vine într-un moment în care relațiile dintre Executiv și angajații din instituțiile publice sunt deja marcate de tensiuni. Surse administrative descriu atmosfera drept „la cuțite”, pe fondul unor măsuri adoptate recent de Guvern.
Printre acestea se numără:
plafonarea sporurilor,
limitarea unor indemnizații,
reducerea numărului de posturi din aparatul public.
Aceste schimbări au alimentat nemulțumirea bugetarilor, iar eliminarea punții de la începutul anului este percepută de mulți ca o nouă lovitură.
Ce înseamnă pentru români calendarul liberelor din 2026Decizia Guvernului afectează în special angajații care obișnuiau să își planifice concediile în jurul acestor zile libere. Fără puntea din 5 ianuarie, perioada dintre Revelion și sărbătorile religioase de la începutul lunii nu mai poate fi transformată într-o vacanță extinsă fără consum de zile de concediu.
Pentru mulți români, această schimbare înseamnă reorganizarea planurilor de călătorie și renunțarea la tradiția începutului de an petrecut în familie sau în stațiuni.
Calendarul complet al zilelor libere în 2026Pentru anul 2026, românii vor avea 16 zile libere legale, astfel:
Joi, 1 ianuarie – Anul NouVineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul NouMarți, 6 ianuarie – Sărbătoarea de BoboteazăMiercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan BotezătorulSâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor RomâneVineri, 10 aprilie – Vinerea Mare a PașteluiDuminică, 12 aprilie – Paștele OrtodoxLuni, 13 aprilie – A doua zi de PașteVineri, 1 mai – Ziua MunciiDuminică, 31 mai – RusaliileLuni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua CopiluluiSâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii DomnuluiLuni, 30 noiembrie – Sfântul AndreiMarți, 1 decembrie – Ziua Națională a RomânieiVineri, 25 decembrie – Prima zi de CrăciunSâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun"Mâine vom reuni toți parlamentarii suveraniști la Parlament pentru a vedea pe câte semnături putem conta. Pentru că, dacă POT nu semnează, așa cum am văzut astăzi o declarație, atunci nu vom avea numărul necesar de semnături sub nicio formă", a spus luni Avrămescu, la Palatul Parlamentului, întrebat fiind dacă AUR susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, care ar urma să fie inițiată de un grup de senatori și deputați din Grupul PACE - Întâi România.
El a menționat că pentru a iniția suspendarea șefului statului ar fi nevoie de 155 de semnături ale parlamentarilor și a precizat că ar putea apărea susținători ai acestui demers și din rândul PSD, PNL și USR.
"Până la urmă, dacă într-adevăr vor o justiție corectă, vor cu adevărat ca lucrurile să se îndrepte, să fie o reformă reală, mi se pare că, în momentul în care se sesizează un anumit abuz, o anumită, să zicem așa, încălcare a separației puterilor în stat din partea președintelui, am încredere că există și parlamentari care totuși pot apela și la conștiința proprie, nu doar la comenzile de partid. (...) E un demers normal. Și cine înțelege gravitatea unei asemenea, să zicem așa, încălcări a separației puterilor în stat nu trebuie să te duci către ei să negociezi, ci trebuie ei să vină să susțină un asemenea demers", a afirmat Avrămescu.
Un grup de senatori și deputați intenționează să depună în Parlament o cerere de suspendare din funcție a președintelui Nicușor Dan, pentru \"atacuri asupra independenței justiției\".
"Președintele a făcut declarații publice prin care a contestat autoritatea și deciziile CSM. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat intenția de a organiza un referendum adresat membrilor sistemului judiciar, vizând modul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această acțiune constituie o ingerință directă într-un organ constituțional independent, încălcând atribuțiile sale prevăzute de Constituție și subminând principiul separației puterilor în stat", se arată într-o cerere adresată președinților Senatului și Camerei Deputaților și semnată, în numele inițiatorilor, de senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE - Întâi România.
Potrivit documentului, acțiunile președintelui generează presiuni asupra magistraților și slăbesc percepția publică asupra imparțialității justiției.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR) Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica
... | 2860 | 2865 | 2870 | 2875 | 2880 | 2885 | 2890 | 2895 | 2900 |...
AgoraVox Italia