Stiri - stiri online, stiri TV, stiri video, stiri mobil | REALITATEA.NET

Articoli

• Pericol de moarte pe munte: risc uriaș de avalanșă în zonele turistice din România. Avertismentul Salvamont

  
  19 gennaio

  Specialiștii explică faptul că în ultimele zile a nins abundent, iar stratul de zăpadă este extrem de instabil. S-au format trei sau chiar patru straturi distincte, care nu s-au legat corespunzător între ele, ceea ce crește semnificativ riscul de alunecări masive de zăpadă.

  Mare atenție, turiști! Este risc de avalanșă în aceste zone turstice

  La acest risc se adaugă temperaturile foarte scăzute, care pot pune probleme serioase turiștilor, atât din punct de vedere al siguranței, cât și al expunerii la frig. Salvamontiștii recomandă insistent evitarea traseelor montane și respectarea avertizărilor transmise în următoarele ore.

  Doar în ultimele 48 de ore, punctele Salvamont din țară au înregistrat peste 150 de apeluri de urgență. Cele mai multe solicitări au venit din județele Brașov, Maramureș, Cluj, Mureș și Gorj, zone unde fluxul de turiști este ridicat în această perioadă. O parte importantă dintre intervenții a avut loc în zonele de schi, unde s-au produs coliziuni între schiori experimentați și persoane mai puțin pregătite.

  De asemenea, au existat turiști care au ignorat recomandările salvamontiștilor și au avut nevoie de ajutor pentru a fi recuperați de pe munte, din fericire, fără consecințe grave. Autoritățile insistă însă că riscurile sunt reale și că responsabilitatea fiecărui turist poate face diferența între o excursie reușită și un incident periculos.

• China construiește „Marele Zid al Energiei”. Opt milioane de panouri în deșert, vor produce energie pentru tot Beijingul

  
  19 gennaio

  Construirea asamblului „Marele Zid al Energiei” a început în deșert și va consta în opt milioane de panouri și 100 GW, scrie „Energies media”.

  Potrivit Popular Mechanics, acest „zid” va avea aproape 133 km lungime și 25 km lățime. Nu este primul proiect solar al Chinei în deșert, dar se remarcă prin faptul că produce „mai mult decât suficient” pentru a acoperi necesarul energetic al metropolei Beijingului.

  Obiectivul „Marelui Zid Solar” este să genereze anual 180 de miliarde kWh până în 2030. Odată cu finalizarea ansamblului, va fi adăugată și o nouă linie de transport al energiei, capabilă să livreze anual 48 de miliarde kWh din instalație către zona Beijing–Tianjin–Hebei, notează Popular Mechanics.

   

• Nicușor Dan s-a făcut de râs din proprie inițiativă. Traian Băsescu îl desființează pe președinte după umilința de pe aeroportul din Paris: „O imagine groaznică pentru România”

  
  19 gennaio

  El a criticat și stilul de lucru al actualului președinte, comparându-l cu cel al lui Klaus Iohannis: „Uite că Nicușor Dan, ca de altfel în al doilea mandat şi domnul Iohannis demonstrează că se poate interpreta Constituţia şi în aceste feluri, adică cu o minimă implicare în problemele Executivului.”

  Traian Băsescu confirmă că Nicușor Dan s-a făcut de rușine din proprie inițiativă

  Băsescu a explicat că, în locul lui, ar fi gestionat situația diferit și nu ar fi rămas blocat pe aeroport: „Sincer, eu aş fi mai implicat, nici nu aş rămâne pe un aeroport să stau să aştept până trece, până poate să decoleze un avion”, a declarat fostul președinte citat de Realitatea Plus.

  Întrebat ce ar fi făcut în acea situație, fostul președinte a răspuns:

  „Nu se putea să mi se întâmple asta. Venea cineva la hotel şi îmi spunea, domnul preşedinte, nu putem pleca cu Spartanul, am chemat, vine de la Tarom, un Boeing, un Airbus, care e primul avion şi ne ia într-o oră jumătate să plecăm. Asta e o imagine groaznică pentru România, groaznică.”

  El a adăugat că este convins că președintelui i-au fost prezentate alternative, dar că Nicușor Dan „probabil a gândit că vrea să se întoarcă cu același avion”.

• Accident grav la intrarea în Capitală, pe A1. Martorii spun că sunt victime, traficul spre București este blocat

  
  19 gennaio

  Accidentul s-a produs astăzi, 19 ianuarie, în Ciorogârla, în zona intersecției cu A1, în dreptul zonelor Cefin Trucks / Schmitz Cargobull, pe direcția de mers către București.

  Martorii au anunțat pe grupul de Facebook „Info Trafic București și Ilfov” că în urma impactului ar exista victime, însă deocamdată nu se cunosc oficial numărul lor și starea de sănătate.

  Din imaginile și mesajele postate pe grupul de Facebook se vede că la fața locului intervin echipaje de poliție și alte autorități.

  Un șofer a scris că accidentul a avut loc „în Ciorogârla, la intersecția cu A1, la Schmitz Cargobull” și că traficul este blocat către Ciorogârla, un alt martor precizând: „Accident în Ciorogârla în dreptul Cefin Trucks, am înțeles că este grav, cu victime. Blocată toată zona. 08:05.”

  Situația traficului

  Mai mulți participanți la trafic au semnalat prin platformele Waze și Google Maps formarea unei cozi mari de mașini la intrarea din Ciorogârla spre București, circulația desfășurându-se cu mare dificultate.

  Traficul în zonă este descris de martori drept „extrem de aglomerat” și „blocată toată zona”, șoferii fiind sfătuiți să ia în calcul rute alternative până la degajarea carosabilului.

  Până la acest moment nu au fost comunicate date oficiale privind cauza producerii accidentului.

  De asemenea, nu există deocamdată o informare oficială a autorităților cu privire la numărul exact al victimelor și starea lor, informațiile disponibile fiind cele transmise de martori în mediul online

• Acordul UE–Mercosur: când comerțul „verde” devine un dezastru pentru agricultura românească

  
  19 gennaio
  În realitate, dacă privim din perspectiva autorilor graficului realizat de organizația GRAIN, avem de-a face cu o mutație profundă și periculoasă: subordonarea agriculturii în fața comerțului global, cu costuri majore pentru mediu, pentru fermieri și, în mod special, pentru statele periferice ale Uniunii Europene, precum România. Filozofia autorilor: comerțul înaintea climei, fermierul după Graficul GRAIN nu este un exercițiu neutru de statistică. Este o critică politică mascată sub forma unui infografic. Mesajul central este clar: acordul UE–Mercosur va stimula masiv schimburile comerciale exact în acele sectoare agricole care au cel mai mare impact climatic – carne de vită, soia, etanol, produse lactate industriale. Creșteri de +1200% la lapte praf degresat, +710% la brânzeturi, +540% la etanol sau +50% la carne de vită nu sunt simple cifre. Ele indică o reconfigurare a fluxurilor agricole globale, în care producția intensivă din America de Sud intră agresiv pe piața europeană, iar UE își exportă surplusurile industriale procesate. Este o filozofie veche, relansată sub un discurs „verde”:– producție masivă,– lanțuri lungi de aprovizionare,– externalizarea costurilor de mediu și sociale. Comerțul global câștigă. Agricultura locală pierde. Pentru România, acest acord este o amenințare structurală, nu o oportunitate. Agricultura românească nu este una hiperindustrializată, ci una:•fragmentată,•subcapitalizată,•dependentă de costuri locale (energie, inputuri, forță de muncă),•vulnerabilă la dumping comercial. Intrarea masivă pe piața UE a:•cărnii de vită sud-americane,•cărnii de pasăre produse la scară industrială,•etanolului și a derivatelor agricole ieftine, va crea presiune directă pe prețuri, exact în segmentele în care fermierii români abia supraviețuiesc. Nu vorbim despre competiție „loială”. Vorbim despre asimetrie:•ferme gigantice din Brazilia sau Argentina,•standarde de mediu mai relaxate,•costuri salariale incomparabile,•acces facil la piețele UE. Politica agricolă comună, golită de conținut Acordul UE–Mercosur intră într-o contradicție frontală cu Politica Agricolă Comună (PAC). În timp ce fermierii români sunt obligați:•să reducă pesticide,•să lase terenuri pârloagă,•să respecte condiționalități verzi costisitoare, UE deschide piața pentru produse:•provenite din zone cu defrișări masive,•cu amprentă de carbon ridicată,•fără trasabilitate reală. Mesajul transmis agricultorului român este devastator: „Tu respectă regulile. Piața o deschidem pentru alții.” Dezastrul economic: balanță comercială și faliment rural România este deja deficitară pe lanțul valoric agricol: exportăm materie primă ieftină și importăm produse procesate scumpe. Acordul UE–Mercosur adâncește exact această logică. Consecințele probabile:•falimentarea fermelor mici și mijlocii,•abandonarea terenurilor agricole,•creșterea dependenței de importuri,•depopularea accelerată a mediului rural. Este o dezindustrializare agricolă mascată, în care România devine piață de desfacere, nu actor. Comerț vs. suveranitate alimentară Dincolo de cifre, acordul ridică o problemă de suveranitate alimentară. Într-o lume marcată de:•crize geopolitice,•perturbări ale lanțurilor de aprovizionare,•conflicte comerciale, a sacrifica agricultura locală pe altarul comerțului global este o eroare strategică. Agricultura nu este un simplu sector economic. Este:•securitate națională,•stabilitate socială,•control asupra hranei. Concluzie: un acord bun pentru statistici, prost pentru România Acordul UE–Mercosur poate arăta bine în rapoarte de comerț și grafice colorate. Dar pentru România, el înseamnă:•presiune pe fermieri,•distorsiuni de piață,•pierdere de competitivitate,•risc social și economic major. Graficul GRAIN spune adevărul pe care Bruxelles-ul evită să-l rostească: nu agricultura contează, ci volumul de comerț. Iar când comerțul câștigă cu orice preț, agricultura românească plătește factura.

... | 160 | 165 | 170 | 175 | 180 | 185 | 190 | 195 | 200 |...