Site-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
Publicația VG susține că deschiderea circulației pe segmentul Focșani – Adjud ar fi avut loc înainte de finalizarea completă a lucrărilor, pentru ca proiectul să nu piardă finanțarea europeană.
Tonul articolului maghiar este unul acid, autorii afirmând că astfel de situații ar fi „posibile doar în România”, în contextul în care anumite facilități – precum zonele de odihnă – nu sunt încă finalizate.
250 de kilometri de autostradă continuă între București și AdjudTronsonul inaugurat marți permite circulația neîntreruptă pe aproximativ 250 de kilometri, de la București până la Adjud. Extinderea rețelei rutiere duce totalul autostrăzilor din România la 1.416 kilometri, dintre care 146 au fost deschiși doar în anul 2025.
Potrivit informațiilor citate de presa maghiară, unele lucrări din alte zone ar fi fost amânate pentru a accelera finalizarea acestui segment, astfel încât termenul de deschidere să fie respectat.
Autostrada A7 este realizată în mare parte de compania UMB, grupul controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Firma sa este responsabilă pentru majoritatea loturilor aflate în execuție, iar ritmul lucrărilor a fost intens în ultimele luni pentru a respecta calendarul de finanțare.
Întârzieri față de planul inițial și termene incertePotrivit contractelor semnate în 2022, autostrada ar fi trebuit să ajungă deja în zona Pașcani.
Chiar și așa, specialiștii consideră că există în continuare șanse ca proiectul să respecte termenele impuse de finanțarea europeană, cu condiția ca deschiderile să fie făcute etapizat, pe măsură ce lucrările avansează.
A7 ar putea ajunge la Roman în vara anului 2026Dacă ritmul actual se menține, următoarea etapă importantă ar putea fi deschiderea circulației până la Roman, estimată pentru luna august 2026. În acest scenariu, proiectul ar continua să beneficieze integral de fondurile europene alocate prin mecanismele de redresare.
Începând de marți, șoferii se vor putea bucura de încă 50 de kilometri din Autostrada MoldoveiDin perspectiva neuroștiinței, supraalimentarea din zilele de sărbătoare nu este deloc surprinzătoare. Creierul funcționează după mecanisme evolutive care, în anumite contexte, ne determină să consumăm mai mult decât necesarul real. Specialiștii explică faptul că, în perioada Crăciunului, mai mulți factori se suprapun: abundența alimentelor, mirosurile familiare, atmosfera festivă și presiunea socială.
Biologia joacă un rol esențial. Organismul nu răspunde doar la foame, ci și la poftă, iar cele două sunt controlate de sisteme cerebrale diferite. Chiar dacă stomacul este plin, creierul poate continua să stimuleze dorința de a mânca, mai ales când suntem înconjurați de preparate asociate cu tradiția și confortul emoțional.
Foamea, apetitul și mecanismele care le diferențiazăCercetătorii care studiază modul în care creierul reglează alimentația explică faptul că senzația de foame apare atunci când organismul are nevoie reală de energie. După ce mâncăm suficient, ar trebui să apară sațietatea. Totuși, acest sistem nu este singurul care influențează comportamentul alimentar.
De-a lungul evoluției, oamenii au dezvoltat un mecanism suplimentar care permite consumul peste necesar, pentru a crea rezerve în perioadele în care hrana era greu de găsit. Acest mecanism, legat de apetitul „emoțional”, poate suprascrie semnalele naturale de foame și sațietate.
Cum ne păcălesc obiceiurile și contextul festivApetitul este puternic influențat de rutină și de experiențele anterioare. De Crăciun, aceste obiceiuri devin și mai evidente: mâncăm pentru că „așa se face”, pentru că suntem în vizită, pentru că masa e plină sau pentru că deserturile sunt nelipsite în această perioadă.
Anumite alimente stimulează apetitul mult mai intens decât altele. Combinația de zahăr și grăsimi, foarte prezentă în dulciurile de sărbători, activează circuite cerebrale care ne fac să consumăm mult peste limita normală. Cercetările arată că această combinație poate duce la un aport caloric de câteva ori mai mare decât necesarul obișnuit — fenomen cunoscut drept „efectul desertului”.
De ce desertul „merge” chiar și când suntem sătuiDeserturile sunt concepute astfel încât să fie atractive chiar și după o masă copioasă. Textura, aroma, dulceața și grăsimile creează un impuls puternic de a continua să mâncăm, indiferent de cât de plin este stomacul. De aceea, prăjiturile de Crăciun par imposibil de refuzat, chiar și după o masă abundentă.
Componenta socială: politețe, nostalgie și emoțiePe lângă biologie, contextul social joacă un rol major. Mâncăm pentru că suntem în familie, pentru că nu vrem să refuzăm gazda, pentru că mirosurile ne amintesc de copilărie sau pentru că atmosfera festivă ne relaxează barierele de autocontrol. Toate acestea contribuie la consumul excesiv.
Când devine un risc real?Specialiștii subliniază că o perioadă scurtă de excese nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Trei zile de mese bogate nu sunt suficiente pentru a deregla definitiv sistemele care controlează foamea și apetitul. Problema apare atunci când aceste obiceiuri devin constante pe tot parcursul anului.
În cazurile de obezitate severă, mecanismele biologice care controlează alimentația pot deveni atât de puternice încât voința nu mai este suficientă pentru a le contracara. De aceea, specialiștii insistă că supraalimentarea cronică nu este o chestiune de disciplină, ci un fenomen complex în care biologia are un rol decisiv.
Alimente care te ajută să ai un abdomen plat. Trebuie să le introduci în dieta ta
Potrivit hotărârilor adoptate de Executiv, suplimentările sunt următoarele:
Ministerul Energiei – peste 473,2 milioane lei
Ministerul Mediului – peste 203 milioane lei
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – 200 milioane lei
ANSVSA – 101,7 milioane lei
Societatea Română de Radiodifuziune – 6 milioane lei
În total, suma depășește 980 de milioane de lei, toți provenind din fondul de rezervă al Guvernului, potrivit Realitatea Plus.
Austeritatea lui Ilie Bolojan se simte și pe Valea Prahovei. Zeci de hoteluri și pensiuni au camerele libere de CrăciunDecizia vine în plină dezbatere privind construcția bugetului pentru anul viitor, în care mai multe ministere – inclusiv Educația – ar urma să primească alocări reduse.
Fiecare ministru a primit câte un cozonac realizat la Oradea, orașul în care Bolojan a ocupat anterior funcțiile de primar și președinte al Consiliului Județean Bihor.
Gestul a atras atenția presei, care a surprins momentul și a publicat imagini cu darurile oferite de premier colegilor săi.
Un produs cu tradiție est‑europeanăCozonacii dăruiți miniștrilor provin de la un producător local care realizează o variantă modernă a desertului cunoscut sub numele de Babka. Acest tip de cozonac are rădăcini vechi în Europa de Est și este apreciat pentru modul în care aluatul este lucrat și împletit, dar și pentru combinațiile bogate de umpluturi.
Potrivit descrierilor oferite de producător, rețeta actuală este inspirată din tradițiile brutăriilor de altădată, dar reinterpretată în stil contemporan, cu tehnici folosite de patiseri renumiți.
Un desert reinterpretat pentru gusturile moderneBabka este recunoscută pentru textura sa densă și aromată, obținută prin întinderea atentă a aluatului și prin folosirea unor umpluturi consistente, care sunt apoi integrate într-o formă împletită. Producătorul orădean susține că a dezvoltat variante complexe ale acestui desert, care au câștigat rapid popularitate în rândul clienților.
Cei care vor să își ia rămas bun de la artistul decedat la vârsta de 54 de ani, pot face la domiciliul acestuia, pe strada Principală din Bălești, la numărul 107. Fratele artistului anunță că înmormântarea va avea loc duminică după-amiază, iar corpul neînsuflețit va fi înhumat în cimitirul din Bălești.
Ion Drăgan ar fi fost găsit mort în pat de către tatăl său, după ce în Ajun a fost în colindat.
Ultima fotografie cu artisul in viața, în seara de 24 decembrie, Sursă foto grup: Facebook Georgiana Bârsa
Solistul de muzică populară Ion Drăgan era membru al Ansamblului Folcloric „Doina Gorjului” și profesor în cadrul Școlii Populare de Arte Târgu Jiu. Ion Drăgan a rămas aproape de public și de tradiții, participând, în perioada 17–19 decembrie 2025, la alaiul obiceiurilor de iarnă, unde a fost nu doar interpret, ci și moderator.
... | 2495 | 2500 | 2505 | 2510 | 2515 | 2520 | 2525 | 2530 | 2535 |...
AgoraVox Italia