Site-ul de stiri nr. 1 in Romania iti ofera informatia proaspata corecta obiectiva si documentata despre stirile de ultima ora.
Realitatea Plus: Ați intrat într-un adevărat scandal cu Ilie Bolojan pentru că i-ați cerut să repare centrala care dă căldură locuitorilor orașului. Cât de gravă este situația, spuneți că orașul riscă să intre în criză energetică, ce răspuns ați primit de la Ilie Bolojan?
Lia Olguța Vasilescu: În primul rând aș vrea să fac o precizare foarte importantă. Această centrală aparține de guvern. Deci nu Olguța Vasilescu sau Primăria Craiovei sau cetățenii Craiovei cer un ban de la Ilie Bolojan, ci Ilie Bolojan are obligația să repare această centrală care este în curtea proprie. Și din păcate anul acesta este singurul an din ultimii 30 în care guvernul nu a alocat fonduri pentru reparații la propria centrală. Ministrul Ivan a făcut acum câteva luni un memorandum prin care a solicitat suma de 350 de milioane de lei, bani pentru reparații, pentru cărbune, pentru trei cazane care ar trebui puse în funcțiune ca și variantă de rezervă în cazul în care se defectează cele două grupuri energetice, iar domnul Ilie Bolojan a refuzat să aloce acești bani pe motiv că este o gaură neagră. O gaură neagră care este a guvernului României, nu a Primăriei Craiova, care alimentează însă 30.000 de familii din municipiul Craiova și, atenție, firma Ford, care este cel mai mare al doilea exportator al României și la fel al doilea plătitor de taxe din România. În momentul în care această centrală a început să dea rateuri anul acesta, și este normal, pentru că, repet, este primul an în care nu se alocă bani de reparații, vă dați seama că și firma Ford a trebuit să își întrerupă producția de mașini.
Acum este încă o variantă. Este o solicitare, din nou memorandum, a ministrului Energiei, care se pune pe masa guvernului pentru o sumă modică de 50 de milioane de lei doar pentru achiziția celor trei cazane. Eu am spus, nu este o sumă mare nici măcar pentru Primăria Craiova, banii ăștia i-am putea avea și noi, darămite Guvernul României, însă noi nu putem să investim bani aici, pentru că legal nu avem voie, nu este centrala noastră, este a guvernului și este obligația lui să facă reparații la această centrală.
Memorandumul va fi săptămâna viitoare pe masa guvernului. Aștept și eu să văd ce se întâmplă. Pentru că dacă nici măcar această sumă de 50 de milioane nu este în stare să o dea, repet, pentru propria centrală, pentru reparații, înseamnă că este sabotaj și că intenționat face acest lucru. Altfel nu îmi explic. Am văzut toată propaganda rezist, azi aliniată, spunând că Primăria Craiova a avut bani de beculețe pentru Târgul de Crăciun, dar nu are pentru căldură. Nu are nimic una cu alta. Primăria a investit pentru un târg de Crăciun care a fost un succes, primăria nu poate investi într-o centrală care asigură încălzirea pentru că nu este a ei.
Anul acesta am avut 5 defecțiuni la această centrală. 5 defecțiuni care au durat și 24 de ore, poate și mai mult. Vă dați seama că la gerul acesta, nefiind făcute reparațiile uzuale anuale, automat cele două grupuri energetice se defectează. Așa cum s-a întâmplat și cum se va mai întâmpla probabil, dacă nu există această variantă de rezervă cu cazanele. Credeți-mă că de un an de zile săptămânal stau la Ministerul Energiei să discutăm cu ei. Am luat acum decizia de a ieși de sub controlul guvernului, am scos la licitație centrala proprie a primăriei tocmai ca să nu mai depindem de ei. Pentru că uite, îți vine un prim-ministru de felul domnului Bolojan care zice „nu mai vreau să investesc în centrală”, deși e centrala lui, nu e a Olguței. În condițiile în care el, ca primar al municipiului Oradea, a luat foarte mulți bani de data asta pentru centrala primăriei. Într-o singură iarnă a luat de la guvern 36 de miliarde de euro, atunci nu era o gaură neagră, acum este, pentru că era vorba de Craiova.
Președintele Nicușor Dan a scris duminică, într-o postare pe rețeaua de socializare X, că privește cu neliniște evoluția schimburilor de declarații dintre partenerii transatlantici, în contextul intenției președintelui american Donald Trump de a introduce taxe vamale mai ridicate pentru statele care susțin Groenlanda. Șeful statului a subliniat necesitatea reluării dialogului pe canale diplomatice.
„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.
I am deeply concerned by the escalation in public statements between transatlantic partners and allies regarding recent developments. We have to resume talking directly to each other, at the appropriate diplomatic levels.
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) January 18, 2026Contextul reacției venite de la BucureștiPoziția exprimată de președintele României a fost formulată la o zi după ce Donald Trump a anunțat măsuri comerciale împotriva Europei, invocând refuzul unor state de a accepta ca Groenlanda să fie cedată Statelor Unite. Germania, Franța și Marea Britanie au fost menționate explicit printre țările vizate de aceste decizii, alături de alte guverne europene incluse pe lista prezentată de liderul de la Casa Albă.
Țările europene menționate de administrația americanăPrintre statele aflate în atenția Washingtonului se numără Germania, Marea Britanie și Franța, alături de alte guverne europene indicate în declarațiile publice ale președintelui american. Aceste țări sunt vizate de măsuri comerciale ca urmare a poziției lor față de Groenlanda.
Conflictul SUA-UE explodează. Trump lovește Europa cu taxe pentru refuzul de a preda Groenlanda.
Anunțul lui Donald Trump și detaliile tarifelorDonald Trump a comunicat că Statele Unite vor introduce tarife vamale de 10% pentru opt țări europene care se opun ideii ca Groenlanda să ajungă sub control american. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, unde președintele american a enumerat statele afectate și a formulat acuzații directe. Conform precizărilor făcute, taxele de 10% vor fi aplicate tuturor bunurilor exportate de aceste țări către piața americană începând cu 1 februarie. Totodată, a fost anunțată o etapă ulterioară de majorare, urmând ca, de la 1 iunie, nivelul tarifelor să ajungă la 25%.
Referirile la negocieri și rolul GroenlandeiÎn finalul postării sale, Donald Trump a menționat posibilitatea deschiderii unor discuții diplomatice cu statele vizate. În același mesaj, liderul american a adus în discuție importanța Domului de Aur (Golden Dome) și rolul considerat crucial al Groenlandei în cadrul acestui sistem.
Declarația comună de sprijin pentru GroenlandaOpt țări europene au transmis duminică o declarație comună de solidaritate cu Groenlanda, după amenințările președintelui american Donald Trump privind anexarea insulei arctice de către SUA, potrivit Reuters. „Ca membri ai NATO, ne-am angajat să întărim securitatea în Arctica, în interesul transatlantic comun”, au transmis Finlanda, Franța, Germania, Norvegia, Olanda, Regatul Unit și Suedia, într-un comunicat comun semnat alături de Danemarca.
Poziția statelor semnatare față de taxele vamaleÎn același document, statele semnatare au făcut referire la efectele anunțului formulat de Donald Trump sâmbătă, privind introducerea, de la 1 februarie, a unor taxe vamale suplimentare de zece procente. „Amenințările cu taxe vamale subminează relațiile transatlantice și prezintă riscul unei spirale descendente periculoase”, au arătat guvernele europene în declarația comună.
Această poziție impresionantă a fost stabilită în urma unei analize realizate de „Radical Storage”, care a evaluat peste 70.000 de recenzii publicate pe Google. Aproape 98,5% dintre turiști au acordat note pozitive pentru nivelul de curățenie din Cracovia, potrivit datelor citate de publicația „Express”.
Un clasament dominat de PoloniaRezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât Cracovia a depășit destinații renumite pentru disciplina lor, precum Singapore, Japonia sau Emiratele Arabe Unite. În același top, capitala Poloniei, Varșovia, s-a clasat pe locul patru la nivel mondial, confirmând reputația țării pentru standarde ridicate în administrarea spațiilor publice.
Un oraș apreciat pentru spațiile sale publiceCracovia nu este la primul val de aprecieri. În 2023, Comisia Europeană a publicat raportul „Calitatea vieții în orașele europene”, în care peste 80% dintre locuitorii orașului s-au declarat mulțumiți de parcurile, piețele și zonele de recreere din oraș.
În ultimul deceniu, administrația locală a investit masiv în modernizarea sistemelor de salubritate și în dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Singurul aspect care ridică probleme rămâne numărul mare de graffiti-uri, vizibile inclusiv pe unele clădiri istorice.
Locul unde zăpada a ajuns până la etajul doi. Oamenii sapă tuneluri sub nămeți. VIDEO
Impresiile unui editor britanic: „Străzi curate chiar și la 2 dimineața”Un jurnalist al publicației „Express” a vizitat Cracovia și a descris experiența astfel: „Chiar și la ora 2 dimineața, în drum spre hotel, am remarcat că străzile erau bine iluminate și curate, fără gunoaie, un detaliu care spune multe despre un oraș bine administrat.”
Acesta a subliniat și faptul că orașul este ușor de explorat la pas, datorită centrului compact și infrastructurii prietenoase cu pietonii. Transportul public este accesibil ca preț și funcționează eficient, facilitând deplasările rapide.
„Orașul este foarte curat, fără trafic aglomerat și plăcut pentru pietoni. Deține o rețea de piste pentru biciclete și pasaje subterane, (…).”
Un centru istoric impecabil conservatCracovia impresionează și prin patrimoniul său arhitectural. Clădirile istorice sunt prezente la tot pasul, iar multe dintre ele sunt restaurate impecabil.
„Prin centrul orașului există clădiri istorice, aproape pe fiecare stradă, fiecare fiind frumos conservată și bine întreținută. Chiar și unele dintre cele mai vechi clădiri ale orașului, cum ar fi Sukiennice din epoca Renașterii, arată deosebit, iar zidăria din cărămidă părea aproape nouă. Clădirile nu au aspectul ponosit, pe care unele locuri istorice le pot dobândi în timp”, a scris editorul.
Cracovia reușește astfel să îmbine istoria cu modernitatea, iar standardele sale de curățenie o transformă într-una dintre cele mai atractive destinații europene pentru turiștii care apreciază ordinea și spațiile publice bine întreținute.
Opt localități din Harghita au rămas în beznă din cauza gerului crunt
În cadrul unui interviu tv, fostul președinte al României a fost întrebat despre cuantumul pensiei sale.
”11.000 de lei. Eu am ieşit la pensie cu 2.950 de lei. Dar am ieşit în 2014, în noiembrie. Deci pensia mea a fost de 2.950 de lei. Între timp au fost indexările plus marea mărire a pensiei acum, cu noua lege. Am câştigat 6.000 de lei la pensie cu noua lege a pensiilor. Ceva este în regulă, asemenea transfer de resurse către zona pensiilor”, a afirmat Băsescu.
Ieșirea la pensie în noiembrie 2014 și suma inițialăTraian Băsescu a precizat că momentul retragerii din activitate a avut loc în noiembrie 2014, când pensia stabilită era de 2.950 de lei. Această sumă a fost modificată ulterior prin indexări succesive și prin aplicarea noii legi a pensiilor, care a dus la o creștere semnificativă a cuantumului lunar.
Fostul șef al statului a făcut trimitere la parcursul său profesional, amintind că a avut, de-a lungul a 44 de ani de activitate, funcții precum comandant de navă, primar al Capitalei, ministru și președinte al României, context în care a apreciat că suma de 2.950 de lei, stabilită la momentul pensionării, nu reflecta această vechime și responsabilitate.
Întrebat dacă consideră că pensia pe care o are acum este una mare, Traian Băsescu a respins această idee, subliniind în schimb diferența bruscă apărută în urma majorărilor recente.
”Nu mi se pare că am o pensie prea mare, mi se pare că s-a mărit brusc. Dacă e ceva ridicol este că unul care a fost un salariat, care a fost comandant de navă, primar general al Capitalei, ministru, preşedinte, după 44 de ani de serviciu iese cu 2.950 de lei la pensie. Asta mi se pare anormal”, a precizat Traian Băsescu.
Traian Băsescu îi atacă pe magistrații revoltați: „Când acceptă să fie slugi, devin slugi!”
Autoritățile atrag atenția că unele dintre aceste provocări pot avea efecte directe în viața de zi cu zi, inclusiv consecințe legale și financiare serioase, mai ales atunci când sunt implicați minori.
Avertismentul lansat de MAI privind noile provocări de pe TikTokMinisterul Afacerilor Interne a transmis un mesaj public legat de apariția unor provocări periculoase pe TikTok, care îi împing pe anumiți utilizatori, inclusiv minori, să recurgă la gesturi riscante pentru a obține vizualizări. Printre situațiile semnalate se află aruncarea de obiecte voluminoase pe fereastră sau distrugerea mașinilor parcate pe domeniul public, acțiuni care pot pune în pericol viața oamenilor.
Ce mai citesc românii în 2025: cărți despre sănătate, echilibru interior și… TikTok
„Atenţie la provocările periculoase din mediul online! Tot mai multe trenduri apărute pe internet, în special pe platforma TikTok, îi determină pe unii utilizatori – inclusiv minori – să comită gesturi riscante pentru vizualizări. Au fost raportate cazuri de aruncare a obiectelor pe geam sau distrugeri de autoturisme, fapte care pun în pericol viaţa oamenilor”, transmite MAI.
În unele cazuri, astfel de acțiuni au inclus distrugeri serioase, precum spargerea parbrizelor, cu pagube materiale semnificative și riscuri evidente pentru cei din jur.
Consecințe legale și sancțiuni severeAutoritățile subliniază că participarea la astfel de provocări nu rămâne fără urmări. În funcție de gravitatea faptelor, cei implicați pot ajunge să suporte sancțiuni care merg de la amenzi până la deschiderea unor dosare penale sau chiar pedepse privative de libertate.
„Participarea la astfel de „provocări” poate duce la amenzi, dosare penale sau chiar închisoare, în funcţie de gravitatea faptelor. Siguranţa contează mai mult decât like-urile!”, conchide MAI.
... | 200 | 205 | 210 | 215 | 220 | 225 | 230 | 235 | 240 |...
AgoraVox Italia